Filmul Călăuza (1979) (rusă: Сталкер Stalker) a fost regizat de rusul Andrei Tarkovsky şi are la bază scenariului un roman SF scris de scriitorii fraţi Arkadi şi Boris Strugaţki, cu numele de Picnic la marginea drumului. O variantă prescurtată a acestuia a apărut şi în România înainte de anul 1989 într-o ediţie a Almanahului Anticipaţia, iar după aceea Editura Nemira a publicat romanul integral, sub titlul Călăuza, în colecţia Nautilus.
Filmul are un traseu aparte. Hotărându-se să ecranizeze cartea celor
doi fraţi, Tarkovski le încredinţează acestora realizarea scenariului
pentru filmul său, care iniţial era menit să trateze ideea deziluziei
survenite la atingerea fericirii. Tarkovski acceptă, într-un final, cea
de-a cincea variantă a scenariului, dar fără a fi prea convins. După ce
trage două-trei duble, le trimite la developat la laboratoarele studioului de filme Mosfilm din Moscova. Sabotaj sau accident nefericit, Călăuza
şi alte două producţii care intră la developat sunt distruse. Tarkovski
reia totul de la capăt, după varianta a unsprezecea a scenariului.
Filmul are un traseu aparte. Hotărându-se să ecranizeze cartea celor
doi fraţi, Tarkovski le încredinţează acestora realizarea scenariului
pentru filmul său, care iniţial era menit să trateze ideea deziluziei
survenite la atingerea fericirii. Tarkovski acceptă, într-un final, cea
de-a cincea variantă a scenariului, dar fără a fi prea convins. După ce
trage două-trei duble, le trimite la developat la laboratoarele studioului de filme Mosfilm din Moscova. Sabotaj sau accident nefericit, Călăuza
şi alte două producţii care intră la developat sunt distruse. Tarkovski
reia totul de la capăt, după varianta a unsprezecea a scenariului.






